Modificari ale Legii dialogului social nr. 62/2011, in vigoare din 17 Ianuarie 2016

Legea dialogului social nr. 62/2011 a fost modificata prin Legea nr. 1/2016, publicata in Monitorul Oficial partea I, nr. 26/11.01.2016 si produce efecte de astazi 17.01.2016.

  • Scurta prezentare a actului normativ de modificare:

Initiatorii proiectului legislativ au sustinut faptul ca modul in care au fost reglementate relatiile sociale dintre angajatori si angajati prin legea dialogului social nr. 62/2011 a anulat practic posibilitatea exercitarii dreptului fundamental la negocieri colective pentru majoritatea coplesitoare a salariatilor din Romania, contravenind in acest fel Constitutiei.

S-a sustinut de asemenea ca existenta criteriilor actuale de reprezentativitate duce la desfasurarea negocierii colective la nivel de unitate in special cu reprezentantii salariatilor, subminand astfel pozitia sindicatelor infiintate la nivel de unitate care nu pot atinge pragul de reprezentativitate impus de lege.

Se sublinieaza si faptul ca modificarea conditiilor de constatare a reprezentativitatii organizatiilor sindicale a condus la diminuarea drastica a numarului de contracte colective incheiate. (ex: In anul 2008 s-au inregistrat 11.729 contracte la nivel de unitate in timp ce in 2011 s-a inregistrat un numar de 7.473 de contracte).

Important este si faptul ca la nivel de sector de activitate, incepand cu anul 2011 au fost incheiate doar 3 contracte colective de munca, respectiv la nivelul sectoarelor invatamant preuniversitar (1), invatamant superior si cercetare (2), servicii comunitare si utilitati publice-Gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare si de protectie a mediului (3).

In concluzie, prin proiectul de lege s-a sustinut ca legislatia nationala actuala nu incurajeaza dezvoltarea negocierilor colective ci le descurajeaza.

Initiatorii proiectului de lege au sustinut ca se impune modificarea pragului de reprezentativitate pentru sindicate, astfel incat “un sindicat, pentru a avea dreptul de a participa la negocierea colectiva la nivel de unitate, trebuie sa reprezinte 35% din salariatii societatii.”

Totodata, s-a sustinut ca trebuie, in functie de specificul fiecarui sector de activitate bugetar, prin contractele colective de munca, sa se stabileasca modalitatile concrete de negociere colectiva a contractelor ce se vor incheia la nivelul autoritatilor si institutiilor publice care au in subordine sau in coordonare alte persoane juridice care angajeaza forta de munca, autoritati aflate in coordonarea sau subordonarea autoritatii publice centrale.

Propunerea de modificare a proiectului de lege care cuprindea si modificarea pragului de reprezentativitate a sindicatului la nivel de unitate de 50%+1 nu a fost sustinuta de Guvern prin emiterea unui punct de vedere in acest sens in luna Octombrie 2013.

  • Modificarile aduse prin Legea nr. 1/2016:

1.Articolul 1 (Semnificatia unor termeni), litera r) se modifica si va avea urmatorul continut:

“In intelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
r) sectoare de activitate – sectoarele economiei naţionale care se stabilesc de către Consiliul Naţional Tripartit şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.”

  • Forma anterioara Legii nr. 1/2016 avea urmatorul continut:

Art. 1, litera r): sectoare de activitate – sectoarele economiei naţionale care grupează domenii de activitate definite conform codului CAEN. Sectoarele de activitate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului după consultarea partenerilor sociali.

2.Articolul 24 (Cotizatia) se modifica si va avea următorul continut:

„Art. 24

(1) La cererea organizatiei sindicale si cu acordul membrilor acesteia, angajatorii vor retine si vor vira sindicatului cotizatia de sindicat pe statele lunare de plata.

(2) Cotizatia platita de membrii de sindicat este deductibila in cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, potrivit prevederilor Codului fiscal.”

  • Forma anterioara Legii nr. 1/2016 avea urmatorul continut:

Art. 24. Cotizatia platita de membrii de sindicat este deductibila in cuantum de maximum 1% din venitul brut realizat, potrivit prevederilor Codului fiscal.

3.La articolul 41 (Forme de asociere: criterii), după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul continut:

„(5) Un sindicat poate fi afiliat, la nivel naţional, la o singură federaţie sindicală. De asemenea, o federaţie sindicală poate fi afiliată, la nivel naţional, unei singure confederaţii sindicale.”

  • Forma anterioara Legii nr. 1/2016 avea urmatorul continut:

Art. 41. (1)Sindicatele legal constituite se pot asocia după criteriul sectoarelor de activitate.

(2)Două sau mai multe sindicate constituite în cadrul aceluiaşi sector de activitate se pot asocia în vederea constituirii unei federaţii sindicale.

(3)Două sau mai multe federaţii sindicale din sectoare de activitate diferite se pot asocia în vederea constituirii unei confederaţii sindicale.

(4)Federaţiile sau confederaţiile sindicale pot constitui din sindicatele componente uniuni sindicale teritoriale.

4.La articolul 55 (Forme de asociere), dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4 indice 1) cu urmatorul continut:

“(41) Un angajator poate fi afiliat, la nivel naţional, la o singura federatie patronala. De asemenea, o federatie patronala poate fi afiliata, la nivel national, la o singura confederatie patronala de rang superior.”

  • Forma anterioara Legii nr. 1/2016 avea urmatorul continut

Art. 55 (1)Organizaţiile patronale se constituie prin asociere liberă, pe sectoare de activitate, teritorial sau la nivel naţional, după cum urmează:

a)patronii se pot asocia pentru constituirea unei organizaţii patronale;

b)două sau mai multe organizaţii patronale pot constitui o federaţie patronală;

c)două sau mai multe federaţii patronale pot constitui o confederaţie patronală.

(2)Organizaţiile patronale îşi pot constitui structuri organizatorice teritoriale proprii, cu sau fără personalitate juridică. Structurile organizatorice teritoriale fără personalitate juridică îşi desfăşoară activitatea în baza statutului organizaţiilor patronale din care fac parte.

(3)Federaţiile şi confederaţiile patronale pot constitui din organizaţiile afiliate uniuni patronale teritoriale.

(4)Uniunile patronale teritoriale dobândesc personalitate juridică la cererea federaţiilor sau a confederaţiilor patronale care au hotărât constituirea acestora. În acest scop, împuternicitul special al federaţiei sau confederaţiei patronale va depune o cerere de dobândire a personalităţii juridice la tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul uniunea patronală teritorială, însoţită de hotărârea federaţiei sau a confederaţiei patronale de constituire a uniunii, potrivit statutului, copiile certificate ale statutelor federaţiilor şi/sau confederaţiilor patronale şi de copiile legalizate ale hotărârilor judecătoreşti de dobândire a personalităţii juridice de către acestea, rămase definitive.)

(5)O organizaţie patronală nu se poate afilia decât la o singură organizaţie patronală de rang superior.

(6)Organizaţiile patronale constituite la nivel naţional trebuie să aibă în componenţă structuri teritoriale în cel puţin jumătate plus unu dintre judeţe, inclusiv în municipiul Bucureşti.

5.La articolul 78 (Atributii), dupa litera f) se introduce o nouă litera, litera f1), cu urmatorul continut:

„f1) stabileşte sectoarele de activitate, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului;”

  • Forma anterioara Legii nr. 1/2016 avea urmatorul continut

Art. 78. Principale atribuţii ale Consiliului Naţional Tripartit sunt:

a)asigurarea cadrului de consultare pentru stabilirea salariului minim garantat în plată;

b)dezbaterea şi analiza proiectelor de programe şi strategii elaborate la nivel guvernamental;

c)elaborarea şi susţinerea implementării strategiilor, programelor, metodologiilor şi standardelor în domeniul dialogului social;

d)soluţionarea pe calea dialogului tripartit a diferendelor de natură socială şi economică;

e)negocierea şi încheierea acordurilor şi pactelor sociale, precum şi a altor înţelegeri la nivel naţional şi monitorizarea aplicării acestora;

f)analizarea şi, după caz, aprobarea solicitărilor de extindere a aplicării contractelor colective de muncă la nivel sectorial pentru toate unităţile din sectorul respectiv de activitate;

g)alte atribuţii convenite între părţi.

6.Articolul 134 (Partile si reprezentarea acestora) se modifică şi va avea următorul continut:

„Art. 134. Părţile contractului colectiv de muncă sunt angajatorul sau organizaţia patronală şi angajaţii, prin organizaţiile sindicale, reprezentaţi după cum urmează:

Angajatorul sau organizaţiile patronale:

a) la nivel de unitate, de către organul de conducere al acesteia, stabilit prin lege, statut ori regulament de funcţionare, după caz;

b) la nivel de sector de activitate şi grup de unităţi, de către organizaţiile patronale legal constituite şi reprezentative potrivit legii;

c) la nivelul instituţiei bugetare şi al autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă, de către conducătorul instituţiei, respectiv de conducătorii autorităţilor şi instituţiilor publice, după caz, ori de către locţiitorii de drept ai acestora;

d) la nivel de sector de activitate bugetar, de către reprezentantul legal al autorităţii publice centrale competente.

Angajaţii:

a) la nivel de unitate, de către sindicatele legal constituite şi reprezentative. În cazul în care sindicatul nu este reprezentativ, reprezentarea se face de către federaţia la care este afiliat sindicatul, dacă federaţia este reprezentativă la nivelul sectorului din care face parte unitatea; acolo unde nu sunt constituite sindicate, de către reprezentanţii aleşi ai angajaţilor;

b) la nivelul grupurilor de unităţi şi al sectoarelor de activitate, de către organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative potrivit legii;

c) la nivelul instituţiilor bugetare şi al autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă, de către organizaţiile sindicale reprezentative potrivit legii.”

7.Articolul 137 (Partile si reprezentarea in sectorul bugetar) se abrogă.

  • Forma anterioara Legii nr. 1/2016 avea urmatorul continut

Art. 137. În sectorul bugetar, părţile contractului colectiv de muncă sunt angajatorii şi angajaţii, reprezentaţi după cum urmează:

A.din partea angajatorilor:

a)la nivel de unitate, de către conducătorul instituţiei bugetare sau de către persoana mandatată în acest scop;

b)la nivel de grup de unităţi, de către reprezentantul legal al ordonatorilor principali de credite;

c)la nivel de sector de activitate, de către reprezentantul legal al autorităţii publice centrale competente;

B.din partea angajaţilor, la nivel de unitate, grup de unităţi sau sector de activitate, de organizaţiile sindicale legal constituite şi reprezentative conform prevederilor prezentei legi, în caz contrar aplicându-se prevederile art. 135.

8.După articolul 138 (Clauze prohibite) se introduce un nou articol, articolul 1381, cu următorul continut:

„Art. 1381. (1) Contractele colective de muncă se negociază şi la nivelul regiilor autonome, companiilor naţionale, asimilate grupurilor de unităţi, precum şi la nivelul autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă. În cazul autorităţilor şi instituţiilor publice care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă, contractul colectiv se încheie între conducătorul autorităţii sau instituţiei publice şi sindicatele legal constituite şi reprezentative, potrivit legii.

(2) În contractele colective de muncă încheiate la nivel de sector de activitate, pentru personalul din sectorul bugetar, părţile vor stabili expres modalităţile de negociere a contractelor colective de muncă la nivelul autorităţilor şi instituţiilor care au în subordine sau în coordonare alte persoane juridice care angajează forţă de muncă, autorităţi/instituţii aflate în coordonarea sau în subordonarea autorităţii publice centrale.”