Hotararea CJUE in cauza C-266/14 referitoare la timpul de lucru

In cazul lucratorilor care nu au un loc de munca fix, deplasarile zilnice de la domiciliu la primul client sau de la ultimul client la domiciliu constituie timp de lucru, este explicat intr-un comunicat de presa recent referitor la Hotararea CJUE in Cauza C-266/14.

„(…) Curtea de Justitie declara ca atunci cand lucratorii nu au un loc de munca fix sau obisnuit, timpul de deplasare pe care acesti lucratori il consacra deplasarilor zilnice de la domiciliu la locurile in care se afla primul si, respectiv, ultimul client desemnati de angajatorul lor constituie «timp de lucru» in sensul acestei directive (Directiva 2003/88/CE privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru). Curtea considera ca lucratorii care se gasesc intr-o astfel de situatie isi exercita activitatea sau functiile pe intreaga durata a acestor deplasari……

Curtea apreciaza ca lucratorii sunt la dispozitia angajatorului in timpul acestor deplasari. Astfel, in cursul acestor deplasari, lucratorii se conformeaza instructiunilor angajatorului, acesta avand posibilitatea sa schimbe ordinea clientilor sau sa anuleze ori sa adauge o intalnire. Pe durata necesara deplasarii – care de cele mai multe ori nu poate fi redusa –, lucratorii nu pot, asadar, sa dispuna in mod liber de timpul lor si nu se pot consacra propriilor interese”.